Winter symphony şi adoratul Alecsandri...

"În păduri trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit,

Stelele par înghețate, cerul pare oțelit.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios,

Ca înaltele coloane unui templu maiestos,

Și pe ele se așează bolta cerului senină

Unde luna își aprinde farul tainic de lumină."

L-am adorat pe Alecsandri, mărturisesc că am fost atrasă, demult, ca simplă cititoare, mai mult de Alecsandri şi Macedonski (experimentalul, mai ales), decât de Eminescu, pe care mi l-am apropiat mai apoi prin studiu, prin "litera legii", la facultate. Iarna îmi aminteşte de clasici...:)

măi! ceva se-ntâmplă...nu erau pe-aici nişte copăcei?

În livada noastră de vişini de sub balcon:)

am găsit un răspuns...

Zilele trecute am traversat câteva cartiere pe jos şi n-am găsit un om de zăpadă. Aseară, am deschis fereastra şi ce să vezi!? Un om de zăpadă înalt, avea şi fes, ce-i drept nu ajungea până la etajul doi să mă tragă de mânecă!!! O jucărie minunată, uriaşă, pe măsura abundenţei acestei ierni! şi am adus şi personajul meu din "Joacă-te cu mine, bunică Iolanda






Prima ilustraţie este a Dianei, a doua a mea !

ce facem cu atâta zăpadă

Am văzut la ştiri zilele trecute că intervievaţii din satele îngropate-n zăpadă spun cam toţi că nu ştiu ce să facă cu atâta zăpadă. Adică să vină cineva să o ia, sau să mai ia din ea. Ei o percep ca pe un dar divin, un dar prea mare, copleşitor, din care ar da şi altora. O povară de bine.

Fotografiile le-am făcut ieri în cartierul meu, doar ultimele două sunt dinspre centrul Târgoviştei azi, se vede că-i foarte urât, oamenii chiar nu ştiu ce să facă cu atâta zăpadă nici în oraş...

electric snow

Replici

Alo! Vii la un fotbal?

Meci amical de week-end!
Oameni şi... vrăbii!

Les êtres des ordures

Les chiens, apres...